Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Republica Moldova

Teatru Treapta I

Cerinţele pentru probele de admitere la

Facultatea Arte Dramatice şi Management Artistic

ACTORIE

Examenul la specialitate este compus din 2 probe. 

PROBA I. Candidatul prezintă un program artistic compus din monolog, proză, versuri, fabulă, piesă muzicală, dans. Repertoriul şi ordinea prezentării programului se stabileşte de sinestătător.

Candidatul va prezenta mai multe fotografii de-ale sale (color sau alb-negru) faţă si profil, adeverinţa medicală privind starea generală de sănătate şi consemnarea faptului dacă e apt pentru efort fizic susţinut.

PROBA II. La opţiunea comisiei de admitere candidatul poate fi rugat să prezinte din nou programul său artistic. La fel, i se propun exerciţii-test pentru verificarea atenţiei, memoriei, imaginaţiei, concentrării, capacităţii de observare. Este rugat să execute 1 sau mai multe studii în condiţii propuse de către comisie pentru testarea  credinţei scenice, dorinţei, voinţei şi forţei de a acţiona firesc, spontan, nemijlocit.

Are loc testarea orală a cunoştinţelor în domeniul teatrului, dramaturgiei, cinematografiei. 

Comisia de examenare testează aptitudinile creative ale candidatului:

  • spontanietatea emotivităţii şi capacitatea asumării imediate şi nemilocite ale evenimentelor şi condiţiilor propuse; sensibilitatea, mobilitatea, vitalitatea în executarea sarcinilor scenice propuse de către membrii comisiei;
  • contaminanţa scenică, farmec, momeala artistică;
  • gândirea creatoare, imaginaţia, trăirea afectivă, credinţa în circumstanţele propuse;
  • capacitatea de a improviza;
  • expresivitatea corporală;
  • aptitudinile muzicale, de ritm şi vocale.
 

REGIE  FILM & TV

     Participanţii la examenele de admitere trebuie să aibă studii medii sau medii speciale, să posede noţiuni elementare în artă, să dea dovadă de gândire artistică creativă.

     Examenul  la specialitate constă din 3 Probe. Pentru fiecare probă candidatul este apreciat după sistemul de zece puncte.

PROBA 1

    Prezentarea  obligatorie a cate unui set de fotografii  la temele: Natură,(Peisaj, Fauna, Flora), și - pentru rezidenţii de la oraş -  Urbanism (Arhitectura, Viaţa Cotidiană, Portrete) –iar  pentru rezidenţii de la ţară - Rustic (Viaţa Rurală, Portrete, Familie). Fotografiile trebuie să fie aranjate  într-o ordine care să sugereze naraţiunea cinematografică. (Pot fi prezentate auxiliar şi lucrări proprii pe video de scurt metraj până la 10 minute). Discuţii pe marginea fotografiilor şi materialelor prezentate. 

PROBA 2

  1. Convorbire pe teme din artă (literatură, pictură, muzică, film) pentru testarea nivelului general de cultură.
  2. Decupajul (Secventele) unei lucrări de pictură cu multe personaje.

PROBA 3 (scris)

Elaborarea pe parcursul a trei ore academice a unui scenariu literar de film dupa un text la alegerea comisiei de examinare

 

REGIE  ESTRADĂ

      Se admit candidaţii cu studii medii sau medii speciale, care pot să de dovadă de capacităţi  creative şi organizatorice.

      Examenul de specialitate presupune 2 probe. Pentru fiecare probă candidatul este apreciat după sistemul de zece puncte.

      PROBA I conţine prezentarea programului artistic pregătit din timp de către abiturient, cât şi verificarea aptitudinilor muzicale şi plastice prin intermediul exerciţiilor propuse de către membrii comisiei.

      Programul artistic presupune prezentarea unui fragment de proză, a unei poezii, fabule, unui banc, cântec, dans, a lucrărilor proprii de creaţie (scenarii, programe, poezii, desene, schiţe, fotografii etc.). Se admite acompanimentul cu: instrumente muzicale, casetofoane, înregistrărilor audio proprii, sau a altui utilaj necesar. Repertoriul şi ordinea prezentării programului artistic se stabileşte sinestătător.

      Studii şi exerciţiile - presupun testarea capacităţilor la capitolul imaginaţie, atenţie, observare; acţiune firească şi organică în condiţii propuse; simţul ritmului şi a auzului muzical.

      PROBA II presupune: 

a) expunerea conceptului regizoral al scenariului unei manifestări publice sau al unei reprezentări de estradă. Tema lucrării i se propune candidatului de către membrii comisiei.

b) în baza unui proverb candidatul va realiza un studiu, interpreţi ai căruia vor fi candidaţii incluşi în lista de examinare. Acţiunea ce se va  desfăşura în studiu trebuie să argumenteze ideea formulată în proverb.

      Candidaţii susţin o convorbire în domeniul artei, dramaturgiei. 

COREGRAFIE

      Candidaţii trebuie să aibă pregătire coregrafică (în domeniul dansului popular, clasic, sportiv, modern), capacităţi muzicale şi ritmice.

      Examenul la specialitate include 3 probe:

      PROBA I – lecţie de dans clasic. Exerciţii la bară, exerciţii la mijlocul sălii, Allergro.

     PROBA II – lecţie de dans scenic-popular. Exerciţii la bară, exerciţii la mijlocul sălii în stilul dansurilor: molodovenesc, ucrainesc, rus, etc.

     PROBA III – a) Montarea unui dans;

                    b) Improvizaţie după muzica propusă de către comisie;

                            c) Testarea orală a cunoştinţelor în domeniul coregrafiei 

TEATROLOGIE

     PROBA I presupune recenzarea unei piese de teatru la alegerea candidatului. La examen candidatul, în prezenţa comisiei de examinare trebuie să îndeplinească în scris o lucrare în care să fie expuse părerile şi impresiile despre piesă: tema, ideea, mijloace de realizare. În cadrul acestei etape va fi propusă şi o temă liberă, în care candidatul va putea demonstra părerea sa despre arta contemporană teatrală, cinematografică şi cunoştinţele sale în domeniul culturii.

      PROBA II constă din convorbirea orală în domeniul artei, dramaturgiei. Candidatul îşi va expune impresiile despre operele de artă, diferite genuri, atât clasice cât şi moderne. 

SCENOGRAFIE

Selecţia se va efectua în baza a 2 probe. Abiturientul va prezenta în prealabil nu mai puţin de 10 lucrări de creaţie (costum, grafică, pictură, acuarelă, sculptură, arhitectură, machetă, schiă, etc.)

     PROBA I   Convorbire: cu scopul de a stabili nivelul intenţiilor de creaţie ale abiturientului precum şi orizontul general de cunoştinţe în domeniul artei.

     PROBA II   Examen practic: modelarea spaţiului la tema propusă.

           Timp de realizare: 6 ore. 

Înainte de examene profesorii de specialitate vor oferi consultaţii respective după un grafic stabilit. 

     Cerinţele pentru examenele de masterat la 
Facultatea Arte Dramatice şi Management Artistic”
 
 
Specialitatea CULTUROLOGIE

     Proba de admitere la specialitate va consta din două compartimente:

  1. Conversaţie pe o temă propusă.
  2. Proba practică. 
     
    I.      Subiecte de conversaţie
     
    1.      Tendinţe, curente în dezvoltarea culturală. 
    2.      Conceptul de cultură. 
    3.      Conceptul de valoare. 
    4.      Structuri şi tipologii culturale. 
    5.      Cultura şi societatea. 
    6.      Cultură şi civilizaţie. 
    7.      Impactul mass-media asupra conştiinţei valorice a individului. 
    8.      Funcţiile culturii. 
    9.      Criza valorilor şi a lumii moderne. 
    10.     Cultura şi destinul creator al omului. 
    11.     Rolul activităţii extracurriculare în formarea copiilor şi adolescenţilor. 
    12.     Sentimentul continuităţii în cultura populară românească. 
    13.     Obiceiurile populare şi importanţa lor pentru unitatea istorică a neamului. 
    14.     Tendinţe actuale în evoluţia obiceiurilor populare. 
     
    II.     Proba practică 
     
    1.      Prezentarea unei manifestări cultural-artistice montată de candidat (eventual varianta video) 
    2.      Viziunea şi concepţia regizorală în baza unui scenariu selectat de candidat. 
     
                                              Specialitatea   REGIE

    Proba de admitere la specialitate va consta din două compartimente:

 
I – teoretico - practic (anexa nr.1). 
II  - susţinerea  referatului  (anexa nr.2) 
 
Anexa  nr.1 
I.   Subiecte de conversaţie 
 
1. Modalitatea estetică a teatrului. 
2. Importanţa viziunii artistice în creaţia activităţii regizorului în arta dramatică (după Stanislavschi). 
3. Simbolul, metafora, alegoria – modalităţi de exprimare în arta dramatică. 
4. Utilizarea luminii, plasticii, scenografiei, sunetului în aspect artistic public. 
5. Acţiunea şi conflictul în dramă. 
6. Specificul teatrului de  estradă în comparaţie cu teatrul dramatic şi cei cu păpuşi. 
7. Regizorul – individualitate în teatru. 
8. Principiile de bază a regiei moderne în baza creaţiei unor regizori de prim rang al teatrului din sec.20 (Georghe Streler, Piter Ştain, Piter Brook, Cătălina Buzoianu, Liviu Ciulei, Andrei Şerban, Veniamin Apostol, Anatol Efros, Iurie Liubimov, Gheprghe Tostonogov, Mart Zaharov). 
9. Conlucrarea regizorului şi dramaturgului la prima etapă a realizării spectacolului (plan regizoral, piesă, scenariu, asupra unei piese la alegerea candidatului). 
10.Originea, tipurile şi rolul mizanscenei în spectacolele de estradă, dramatic şi cel cu păpuşi, 
11. Lucrul regizorului cu actorul (după C.Stanislavschi). 
12. Limbajul non-verbal în teatru. 
13. Sarcina, suprasarcina în realizarea unei opere dramatice sau spectacol de revistă. 
14. Tempo-ritmul în spectacol. 
15. Etica şi disciplina – componente primordiale în realizarea unei opere artistice. 
16. Regizorul şi timpul. 
17. Clasificarea genului şi a stilului. 
18. Formarea colectivului de creaţie. 
19. Conceptul ca punct de pornire în crearea scenariului. 
20. Forţele  şi componentele creaţiei scenaristice. 
 
II. Cunoştinţe practice 
 
   1.  Viziunea şi concepţia regizorală în baza unei piese (scenariu) selectate de candidaţi. 
 
Anexa nr.2 
Subiecte pentru referate 
 
1.      Pantomima – gen original în spectacolele de varietăţi. 
2.      Satira şi umorul în teatru, cinema, estradă. 
3.      Utilizarea sunetului şi a efectelor sonore în teatru, cinema. 
4.      Dramaturgia spectacolului de circ, în baza circului profesional şi circului popular. 
5.      Conceptul ca punct de pornire în crearea scenariului. 
6.      Structura manifestărilor artistice publice, specificul de realizare. 
7.      Relaţiile publicului spectator cu manifestările de teatru, formarea gândirii artistice şi orizontului de cultură a animatorilor de artă teatrală. 
8.      Specificul teatrului de  revistă. 
9.      Teatru de bălci – o artă populară a manifestărilor improvizate şi alaiurilor de mascaradă. 
10.     Forţele  şi componentele creaţiei scenaristice. 
11.     Etica teatrală a lui K.S.Stanislavschi. 
12.     Esenţa socială a manifestărilor artistice publice. 
13.     Funcţiile manifestărilor publice. 
14.     Principiile esenţiale ale regiei estradă şi manifestărilor publice. 
15.     Conclucrarea regizorului şi dramaturgului la prima etapă a realizării spectacolului. 
16.     Funcţia regizorului în crearea spectacolului de manifestare artistică publică. 
17.     Regia manifestărilor publice şi a concertelor teatralizate. 
18.     Viziunea şi concepţia regizorală. 
19.     Regizorul ca individualitate în teatru. 
20.     Principiile de bază a regiei moderne. 
21.     Originea, tipurile şi rolul mizanscenei în spectacolele de estradă. 
22.     Specificul teatrului de estradă. 
23.     Lucrul regizorului cu piesa. 
24.     Lucrul regizorului cu compozitorul. 
25.     Lucrul regizorului cu actorul. 
26.     Lucrul regizorului cu pictorul-scenograf. 
27.     Limbajul  non-verbal în teatru. 
28.     Regizorul şi timpul. 
29.     Acţiunea şi conflictul dramatic. 
30.     Simbolul, metafora, alegoria – modalităţi de exprimare în arta dramatică. 
 
P.S. Referatul trebuie să conţine minimun 20 pag. Culese la calculator şi prezentat cu 5 zile înainte de susţinere. 
 
Specialitatea COREGRAFIE

Proba de admitere la specialitate va consta din două compartimente:

  1. Proba teoretică 
     
    1.      Naşterea şi fundamentarea baletului. 
    2.      J.G. Noverre şi reforma teatrului de balet al sec. XIX. 
    3.      Teatrul de balet  european al epocii  romantismului. 
    4.      Creaţia lui Filip şi Maria Taglioni. 
    5.      Marius Petipa şi teatrul de  balet din Rusia,  sec. XIX. 
    6.      „Stagiunile ruse” în Paris şi importanţa lor în dezvoltare a artei coregrafice  mondiale. 
    7.      Izvoarele coregrafiei moldoveneşti. 
    8.      Formarea teatrului de balet moldovenesc. 
    9.      Teatrul de Balet din Moldova în anii 70-80  ai sec. XX. 
    10.     Vedetele baletului moldovenesc. 
    11.     Teatrul de balet la sfîrşitul sec. XX. 
    12.     Ansamblul „Joc”, formarea şi dezvoltarea. 
    13.     Balete româneşti şi evoluţia artei coregrafice autohtone. 
    14.      Teatrul de balet românesc. 
    15.     Marii maeştri de balet din lume ai sec. XX. 
    16.     Dansatori celebri ai sec. XX. 
    17.     Legile principale ale dramaturgiei şi aplicarea lor în opera coregrafică. 
    18.     Programul operei coregrafice, planul-scenariu. 
    19.     Specificul imaginei artistice în coregrafie. 
    20.     Acţiunea şi conflictul în opera coregrafică.
  2. Proba practică

 
1. Lecţie de dans: (la alegere - clasic, scenic-popular, sportiv) alcătuită de către candidat 
2. Prezentarea unei lucrări de creaţie de către candidat în faţa comisiei  sau varianta

video. 
 
Specialitatea ARTA ACTORULUI

Proba de admitere la specialitate va consta din două compartimente:

 
I. Monolog, colaj din mai multe monologuri, scenă de teatru sau monospectacol (toate pot fi extrase din spectacolele de licenţă de la ciclul I). Durata de 15-20 de min. Se admite prezentarea lor în limba străină. 
 
II. Proba  orală  este constituită din următoarele întrebări: 
1.  Sistemul lui  K.S. Stanislavskhi. 
2. Teatrul –studio al lui  Jerzy Grotowski. 
3. Diderot Paradox despre actor. 
4.  Despre raportul dintre actor si rol pe baza metodelor de lucru 
    ale lui Stanislavski, Meyerhold, Brecht, Artaud, Grotowski. 
5. Gordon Craig. Actorul si Supramarioneta. 
6.  Meyerhold V.E. şi Biomecanica lui. 
7. Vahtangov E.B. Sinteza între autecitatea jocului stanislavskian şi 
     recunoaşterea convenţiei teatrale a lui Meyerhold. 
8.  A.Artaud. Teatrul cruzimii. 
9.  P.Brook Spaţiul gol.

10. M.A. Cechov Despre tehnica actorului. 
11. B.Brecht despre noua tehnică de interpretare. 
12.  K.S.Stanislavski Munca actorului asupra rolului. 
 
Contează mult şi capacitatea candidatului de a răspunde la întrebările membrilor comisiei, vizând specializarea pe care şi-o doreşte viitorul masterand. Se va lua în consideraţie nivelul de cultură generală al candidatului. 
Informaţii suplimentare pot fi obţinute la catedră pe parcursul întregului an universitar. 
 
Catedra  TEATROLOGIE   şi   SCENOGRAFIE 
 
  Cerinţele  pentru  examenul  de  specialitate  la  masterat  (Teatrologie) 
Proba I. Discuţii  pe  marginea   unui  spectacol  ( formă  mică) prezentată  de  candidaţi  din  timp. 
Proba II. Elaborarea  unui  subiect  în  bază  a  trei cuvinte-cheie  propuse  de comisie  în  plic. 

  • Conferinţa ştiinţifică a studenţilor şi masteranzilor AMTAP. Chişinău, 26.02.2004.
  • Conferinţa ştiinţifică republicană a studenţilor şi masteranzilor din învăţământul artistic superior. Chişinău, AMTAP 17-18.03. 2005.
  • Conferinţa ştiinţifică a studenţilor şi masteranzilor din AMTAP. Chişinău, 15.04.07.
  • Conferinţa ştiinţifică a studenţilor şi masteranzilor din AMTAP. Chişinău, 4.04.08.
  • Conferinţa ştiinţifică a studenţilor şi masteranzilor din AMTAP. Chişinău, 15.05.09.
  • Concursul ,,Cel mai bun student al AMTAP”, octombrie, 2009
roruen